Părinții adesea se confruntă cu provocări în momentul în care trebuie să interacționeze cu membrii familiei extinse. Însă, acordarea atenției pregătirii copilului pentru a interacționa cu acești membri este importantă pentru dezvoltarea abilităților de interacțiune socială și crearea unor relațiilor sănătoase. Această pregătire nu doar că ajută copilul să se simtă mai încrezător în astfel de situații, dar îi și oferă oportunitatea de a învăța cum să se poarte și să comunice într-un mod adecvat și respectuos.

Prin a-i explica copilului cine sunt membrii familiei extinse, ce fel de relații există și ce așteptări pot avea, părinții pot apela la diferite metode pentru reducerea anxietății.

În primul rând discutați cu copilul despre membrii familiei extinse înainte de interacțiunea propriu-zisă. Povestiți-le cine sunt acești membri, care le este numele, care sunt legăturile de rudenie și de ce sunt aceste persoane importante. Puteți folosi fotografii sau povești pentru a-i ajuta să îi înțeleagă mai bine.

Comunicați cu copilul despre familia extinsă într-un mod deschis și pozitiv. Încurajați copilul să fie deschis și pozitiv asupra noilor interacțiuni. Lăsați copilul să pună întrebări despre membrii familiei extinse și răspundeți sincer la acestea. Acest lucru îi poate ajuta să își clarifice gândurile și să se simtă mai pregătit. Încurajați copilul să participe activ la conversații și activități, dar fără a-l presa. Lăsați-l să decidă cât de mult dorește să se implice.

Vorbiți despre aspectele distractive sau interesante ale întâlnirii cu membrii familiei extinse. Discutați cu copilul despre cum poate să își exprime mai bine sentimentele și față de care membrii poate fi ceva mai deschis. Dacă are neliniști sau anxietăți, asigurați-l că este normal să simtă astfel și că sunteți acolo pentru a-l sprijini deasemenea oricând copilul poate să se apropie și discute cu dumneavoastră.

Discutați cu copilul despre modul în care să se comporte în timpul întâlnirii cu familia extinsă. Învățați-l să fie politicos, să asculte, să știe când să se retragă și să participe activ în conversații. Copiii învață multe din observarea comportamentului adulților așadar fiți dumneavoastră înșivă un model în interacțiunea cu membrii familiei extinse. Fiecare copil are un ritm diferit în adaptarea la situații noi. Arătați copilului cum să fie politicos, empatic și cum să se comporte în prezența altor persoane. Aceasta poate ajuta la construirea abilităților sociale ale copilului.

Pe cât este posibil, încercați să mențineți anumite rutine sau elemente de confort pentru copil, chiar și în timpul interacțiunilor cu familia extinsă. Acest lucru îl poate ajuta să se simtă mai în siguranță. Fiecare copil reacționează în mod diferit în situații sociale noi. Fiți răbdători și înțelegători cu reacțiile și comportamentul copilului.

Activitățile comune, precum picnicurile sau plimbările în parc cu toată familia, pot crea oportunități pentru copil să se implice alături de membrii familiei extinse, să construiască legături și să se simtă mai confortabil în prezența rudelor. Jocurile de rol pot fi un mod interactiv de a-i ajuta pe cei mici să învețe cum să interacționeze și să comunice cu bunicii, unchiile și verișorii. De exemplu, puteți organiza un picnic sau o plimbare în parc, unde toți pot participa. Jucați-vă împreună cu copilul, simulând diverse situații de interacțiune cu membrii familiei extinse. Acest lucru îl poate ajuta să se simtă mai încrezător în timpul întâlnirilor reale. Aceasta poate ajuta la crearea unui mediu mai confortabil și distractiv pentru interacțiuni.

Puteți apela dacă este nevoie și la recompensarea copilul pentru eforturile și reușitele sale în interacțiunea cu familia extinsă. Aceasta îl poate motiva să fie mai deschis în viitor. În plus, părinții ar trebui să fie sensibili la semnalele copilului și să adapteze abordarea în funcție de reacțiile acestuia. Încurajarea independenței, flexibilitatea și adaptabilitatea, aprecierea eforturilor și modelarea unui comportament respectuos pot consolida atitudini pozitive și abilități sociale în dezvoltarea copilului devenind chei valide în pregătirea copilului pentru interacțiunea cu familia extinsă. După interacțiune, întodeauna discutați cu copilul despre cum s-a simțit și despre ceea ce a învățat din experiență. Oferiți-i feedback pozitiv pentru orice efort de a se descurca într-o situație socială nouă. Pregătirea copilului pentru interacțiunea cu familia extinsă după cum observăm joacă așadar un rol crucial în dezvoltarea sa socială și în construirea relațiilor trainice cu noii membri ai familiei.

Umilirea în familie implică denigrarea, jignirea sau umilirea copilului. Aceasta este o practică veche, nepotrivită, dăunătoare, care poate avea consecințe grave asupra dezvoltării emoționale, sociale și psihologice a copilului. Umilirea poate lua diverse forme, cum ar fi critica constantă, insultele, poreclele sau pedepsele. Înjosirea constantă poate a un copil îl poate face să-și piardă încrederea în propriile abilități, să dezvolte o imagine negativă despre sine, copii pot experimenta niveluri ridicate de stres emoțional, anxietate și depresie și pot avea dificultăți în formarea și menținerea relațiilor sănătoase cu alți oameni.

Umilirea poate duce la manifestarea unor comportamente nedorite sau agresive ca modalitate de a face față emoțiilor negative de asemena acești copiii pot avea dificultăți în performanța școlară și pot dezvolta o atitudine negativă față de învățare iar efectele umilirii pot persista în viața adultă, afectând stima de sine, relațiile și bunăstarea emoțională.

Este important ca părinții și membrii familiei să promoveze un mediu sigur și sănătos pentru copil, bazat pe comunicare deschisă, respect și sprijin reciproc. Dacă vă simțiți copleșiți sau aveți dificultăți în gestionarea comportamentelor copilului, puteți lua în considerare consultarea unui specialist în dezvoltarea copilului sau a unui psiholog pentru sprijin și îndrumare.

Soluția la umilire înseamnă în primul rând crearea un mediu de sprijin și încredere în familie, în care copilul să se simtă iubit, respectat și valorizat. Aceasta presupune ghidarea și învățarea într-un mod respectuos și iubitor, care promovează dezvoltarea sănătoasă și încurajează copilul să-și dezvolte abilitățile, stima de sine și încrederea în sine.

Fiecare copil reprezintă o entitate unică, caracterizată de trăsături individuale, interese specifice, nevoi personale și un potențial distinct. Unicitatea fiecărui copil este extrem de importantă și trebuie să fie respectată și susținută în mod activ. Susținerea unică a fiecărui copil îi permite să-și dezvolte și să-și exprime autenticitatea.

Încurajarea copilului să fie el însuși, să exploreze propriile interese și să-și dezvolte talentele contribuie la dezvoltarea unei stime de sine sănătoase așadar copilul trebuie încurajat continuu chiar și atunci când greșește cu focalizarea pe partae pozitivă a lucrurilor. Susținerea și încurajarea acestor abilități îi ajută să se simtă valorizați și să-și dezvolte potențialul în direcțiile care îi pasionează asta deoarece fiecare copil are propriile abilități și aptitudini.

Aprecierea diversității în cadrul unei familii sau comunități consolidează înțelegerea, respectul și toleranța. Atunci când un copil se simte acceptat și apreciat pentru ceea ce este, acest lucru contribuie semnificativ la bunăstarea și fericirea sa pe termen lung. Atât susținerea cât și încrederea acordată îi poate oferi copilului curajul să exploreze, să învețe din noi experiențe și să se dezvolte într-un mod sănătos. Încurajarea copilului să-și urmeze interesele și să-și dezvolte abilitățile îi poate dezvolta abilități de adaptabilitate și reziliență, ajutându-l să facă față cu încredere provocărilor viitoare.

Este responsabilitatea părinților și a familiei să creeze un mediu în care fiecare copil să se simtă valorizat și respectat pentru ceea ce este. Prin promovarea unicității copilului și oferirea sprijinului adecvat, se poate contribui la dezvoltarea sa sănătoasă și fericită.

Granițele înseamnă în primul rând relații sănătoase. Bazându-se pe diverse valori, granițele familiei diferă considerabil de la familie la familie. Valorile familiale conturează maniera în care o familie particulară își dorește să-și trăiască viața, funcționând ca un ansamblu unitar. A atinge această armonie necesită efort, răbdare și concesii pentru a asigura coeziunea și succesul familial. Granițele le putem definit așadar ca pe niște linii imaginare între două persoane sau între o persoană și un obiect.

Granițele familiale pot fi văzute ca respectul față de valorile și regulile familiei. Mai mult decât atât, granițele între memebrii unei familii pot fi depășite, încălcate sau rescrise. Încălcarea graniței unui membru va afecta fără echivoc întreaga unitate familială. Granițele noastre sunt limitele pe care le stabilim și le respectăm în relațiile noastre de familie, acestea definesc ceea ce acceptăm și ce așteptări avem unul de la celălalt.

Copiii ar trebui să fie instruiți cum să respecte limitele, astfel încât să devină adulți responsabili. Spre exemplu, copii care sunt instruiți cum să se comporte în casele rudelor lor ar înțelege cum să se comporte cu alte persoane. Cu toate acestea, ei ar trebui să fie, de asemenea, instruiți să știe cum să ia deciziile corecte atunci când situațiile o cer și ce ar trebui să știe ca să se protejeze împotriva exploatării. Învățați copilul despre conceptul de consimțământ și despre dreptul său de a spune “nu” la contactul fizic cu care nu se simte confortabil. Respectarea spațiului personal și a dorințelor copilului privind contactul fizic este crucială.

Regulile trebuie să fie clare și bine cunoscute pentru toți cei care locuiesc în gospodărie. Pentru a clarifica regulile, familia trebuie să organizeze întâlniri de familie și să spună care sunt regulile și de ce trebuie respectate. Oferiți copilului un mediu în care se simte confortabil să comunice. Încurajați-l să vă spună ce îi place, ce nu îi place și cum se simte în legătură cu diverse activități sau situații. În măsura în care este posibil, oferiți copilului posibilitatea de a face alegeri. Aceasta poate varia de la alegerea hainei pe care o poartă până la activitățile recreative pe care le desfășoară. Aceasta îi permite să-și dezvolte autonomia și să-și exprime preferințele.

Fără o explicație a regulilor, copiii vor fi probabil curioși și vor încălca regula. Copiii de vârste diferite au nevoi, abilități și limite diferite. Cunoașterea acestor aspecte vă poate ajuta să stabiliți așteptări realiste și să respectați nevoile copilului. Ascultați cu atenție ceea ce copilul dorește să vă comunice și acordați-i importanța pe care o merită. Aceasta îi arată că vă respectați și că vă interesează opinia și sentimentele sale.

Comportamentele pe care doriți să le vedeți la copil pot fi modelate și corelate cu nevoile lor într-o anumită măsură așadar recurgeți la o comunciare sinceră pentru a crea granițe ănătoase. Arătați respect față de propriile granițe și față de alții pentru a-i învăța astfel de comportamente. Învățați copilul să își exprime limitele personale într-un mod respectuos. Dacă nu dorește să îmbrățișeze sau să sărute pe cineva, acest lucru trebuie respectat.

Regulile sunt temelia unei familii. Ele trebuie urmate, aplicate și respectate. Respectarea granițelor copilului în funcție de vârstă și interese este esențială pentru dezvoltarea sa sănătoasă și pentru construirea unei relații de încredere și respect între copil și adulți prin urmare, granițele sănătoase promovează un comportament care sporește respectul între părțile implicate.