FAQ
Întrebari frecvente:
Pediatrii britanici au modificat recomandările privind somnul bebelușilor, în urma unor argumente prezentate de Sarah Patel, un sleep trainer din Marea Britanie (un specialist care
ajută părinții să dezvolte obiceiuri de somn sănătoase pentru bebeluși și copii mici și oferă sfaturi și strategii pentru a ajuta părinții să își educe copiii într-un mod care să îi învețe să doarmă bine și să aibă un program de somn regulat) Acest specialist a explicat beneficiile împărțirii patului între mamă și bebeluș. Înainte, era descurajată această practică, dar acum
părinții sunt îndemnați să împartă patul în siguranță cu bebelușul. Aceasta este o schimbare
majoră față de poziția anterioară a specialiștilor. Ca urmare a recomandărilor sale, NHS – National Health Service (echivalentul Ministerului Sănătății din Marea Britanie), a decis să
schimbe ghidul pentru somnul copilului în primul an de viață.
Există unele beneficii recunoscute ale împărțirii patului între mamă și bebeluș, printre care:
- Îmbunătățirea somnului pentru ambii – atât mama, cât și bebelușul pot adormi mai ușor
și pot avea un somn mai odihnitor când dorm împreună. - Promovarea alăptării naturale – atunci când bebelușul este lângă mama, alăptarea
devine mai ușoară și mai la îndemână, ceea ce poate ajuta la promovarea alăptării
naturale și la menținerea laptelui matern la un nivel ridicat. - Promovarea legăturii dintre mamă și bebeluș – împărțirea patului poate ajuta la
dezvoltarea unei legături mai puternice și mai apropiate între mamă și bebeluș, ceea ce
poate fi benefic pentru dezvoltarea emoțională a copilului.
Este important de menționat că împărțirea patului poate fi periculoasă și că trebuie luate măsuri
de siguranță adecvate pentru a minimiza riscul de sufocare sau alte accidente în timpul
somnului. Recomandările și precauțiile specifice variază în funcție de vârsta și greutatea
bebelușului.
Deși nu există o formulă magică pentru a determina cum va influența relația dintre tată și fiică , există anumite modele și comportamente ale tatălui care pot juca un rol important
în luarea deciziei de a se căsători sau de a alege partenerul.
Iată câteva exemple prin care relația tată-fiică poate influența alegerea maritală a fiicei:
Stabilitate emoțională: Relația tată-fiică poate influența modul în care fiica caută stabilitate emoțională în relațiile sale, deoarece tatăl poate fi un model pentru ceea ce înseamnă o relație sănătoasă. Dacă tatăl este prezent, susținător și afectuos, fiica poate să caute preponderent aceste calități într-un partener.
Încredere și respect de sine: Relația tată-fiică poate influența, de asemenea, nivelul de încredere și respect de sine al fiicei. Dacă tatăl a fost implicat și a oferit sprijin emoțional, fiica poate avea o mai mare încredere în sine și poate fi mai dispusă să aștepte un partener care să-i ofere respect și sprijin.
Comunicare și gestionarea conflictelor: Tatăl poate fi un model important pentru modul în care fiica învață să comunice și să gestioneze conflictele într-o relație. Dacă tatăl a oferit un exemplu pozitiv în aceste aspecte, fiica poate fi mai dispusă să caute parteneri care să aibă aceste abilități sau să învețe să le dezvolte într-o relație.
Standarde înalte: Dacă tatăl a oferit fiicei sale sprijin și a încurajat-o să fie ambițioasă, fiica poate avea standarde mai ridicate în ceea ce privește partenerul pe care îl alege. Ea poate căuta un partener care să-i ofere sprijin și să o susțină în atingerea obiectivelor sale.
Așadar, relația dintre tată și fiică poate influența alegerile maritale ale fiicei prin oferirea unui model pentru ceea ce înseamnă o relație sănătoasă și prin dezvoltarea încrederii și respectului de sine al fiicei. Rolul tatălui este crucial în alegerea viitorului soț!
Nu este necesar să puneți presiune pe copil pentru a obține note perfecte la examene.
În realitate, această abordare poate avea efecte negative, cum ar fi creșterea nivelului de stres și anxietate, precum și scăderea motivației și a încrederii în sine.
În loc să puneți presiune, puteți încuraja adolescenții să-și facă regulat temele, să își atingă potențialul maxim. Asta înseamnă să îi susțineți în mod constant, să le oferiți încredere și să-i
încurajați să continue să învețe și să se dezvolte.
Este important să nu comparați copilul cu alți copii sau cu performanțele proprii din trecut și să nu le cereți să fie perfecți. În schimb, oferiti-le feedback pozitiv și încurajați-l să învețe din greșeli și să își îmbunătățească abilitățile și cunoștințele.
De asemenea, este important să rețineți că performanța la examene nu este singurul indicator al succesului și al potențialului unui adolescent. Încurajați să exploreze interesele și pasiunile lor și să își dezvolte abilitățile non școlare, cum ar fi leadership-ul, colaborarea și creativitatea.